Descoperirea că reducerea aportului caloric poate prelungi viața datează de acum 90 de ani, atunci când a fost observată la animale. De atunci, ideea că “mai puțină mâncare = o viață mai lungă” a fost confirmată la diverse specii, de la șoareci la viermi și maimuțe. Cu toate acestea, aplicarea acestor constatări la oameni rămâne un subiect de dezbatere, mai ales în contextul creșterii alarmante a numărului de cazuri de boli grave, cum ar fi cancerul, în rândul tinerilor.
Studiile realizate de-a lungul timpului au arătat că restricționarea calorică poate reduce șansele de a dezvolta cancer și alte boli cronice la animale. În ciuda acestor descoperiri, oamenii de știință rămân încă incerți cu privire la modul în care acest fenomen se aplică la oameni. Dezbaterile se concentrează în special pe mecanismul prin care restricția calorică ar putea influența longevitatea și dacă este mai important numărul de calorii consumate sau intervalul de timp în care se iau mesele.
Există mai multe teorii care încearcă să explice acest fenomen. Unul dintre ele sugerează că restricțiile calorice ar putea face celulele mai rezistente la stres fizic, în timp ce altul indică faptul că reducerea numărului de calorii consumate ar putea încetini metabolismul și, implicit, prelungi viața.
În plus, cercetările recente au început să examineze impactul momentului consumului alimentelor și al intervalului dintre mese. De exemplu, un studiu recent pe șoareci a arătat că postul intermitent, care implică restricționarea intervalului de timp în care se consumă alimente, poate prelungi semnificativ viața.
Cu toate acestea, există și date care pun sub semnul întrebării ideea că restricționarea calorică sau postul intermitent, care adesea duce la pierderea în greutate, ar putea prelungi viața la oameni. Unele cercetări sugerează chiar că persoanele supraponderale ar putea avea un risc mai mic de deces decât cele cu o greutate normală sau sub medie. Cu toate acestea, este încă neclar dacă aceste constatări sunt corecte.
În concluzie, deși există dovezi solide că restricționarea calorică poate prelungi viața la animale, inclusiv la șoareci, aplicabilitatea acestor constatări la oameni rămâne subiect de cercetare. Cu toate acestea, având în vedere similaritățile biologice dintre speciile de pe Pământ, este posibil ca mecanismul care stă la baza acestei legături să fie similar și la oameni.