Sari la conținut

Summitul NATO de la Vilnius nu trebuie să repete greșeala de la București 2008

În aprilie 2008, la București a avut loc cel de-al 20-lea summit NATO, unde se aștepta aderarea Georgiei și Ucrainei la MAP. Cu toate acestea, Franța și Germania s-au opus extinderii NATO, nedorind să provoace Rusia. Într-adevăr, summitul NATO de la București a fost un indiciu al indeciziei occidentale și un semnal de extindere teritorială pentru Putin. Câteva luni mai târziu, Rusia a lansat o invazie a Georgiei, anexând o parte din teritoriul acesteia.

Reacția reținută a comunității occidentale a întărit convingerea lui Putin că poate purta războaie și invada state suverane cu impunitate – a efectuat anexarea Crimeei în 2014 și un război la scară largă cu Ucraina în 2022. NATO nu are dreptul să repete greșeala de la București 2008. Rusia nu contabilizează pierderile și nu stabilește calendarul în confruntarea globală pe care Putin a început-o la 24.02.2022. Este în joc supraviețuirea civilizației occidentale. Apartenența Ucrainei la NATO este capabilă să prevină un război al alianței cu Rusia și să contureze o pace stabilă în Europa.

Țările occidentale care se opun aderării Ucrainei la NATO fac o greșeală fatală. Ele provoacă Rusia să continue un război care are toate șansele să se extindă pe teritoriul Europei Centrale și de Est. Putin urăște Occidentul civilizațional, pe care îl consideră vinovat de prăbușirea URSS și pe care vrea să-l distrugă. Războiul din Ucraina are, prin urmare, o importanță sistemică: dacă Rusia își continuă agresiunea, iar Occidentul nu reușește să elaboreze măsuri adecvate pentru a-i pune capăt, va da o lovitură Europei și instituțiilor sale supranaționale.

La 29 iunie, secretarul britanic al apărării, Ben Wallace, a declarat că Ucraina are cea mai experimentată armată din Europa, deci capabilă să consolideze NATO prin aderarea sa. Potrivit ministrului, Ucraina poate fi admisă în NATO fără un MAP. Exemplul Finlandei ar trebui să fie ilustrativ: această țară a devenit membră a Alianței în cadrul procedurii accelerate și acest lucru nu a provocat nicio reacție din partea Kremlinului, care în acest stadiu nu ar îndrăzni să se confrunte în mod deschis cu Alianța.

În schimb, statutul Ucrainei de “zonă tampon” între Rusia și NATO ar putea deveni, în cele din urmă, o trambulină pentru o ofensivă rusă împotriva Europei. Inutil să mai spunem că livrările de arme pe mai mulți ani către Ucraina (iar Putin nu va opri acest război decât dacă Occidentul va lua măsuri decisive) se vor dovedi mai puțin profitabile pentru Alianță decât aderarea Ucrainei.

NATO ar trebui să opteze pentru aderarea Ucrainei. O viziune realistă asupra intențiilor Rusiei arată inevitabilitatea războiului, pe care Putin l-ar putea începe încă de pe termen mediu – economia și industria rusească au fost puse de facto pe picior de război. Nicio pierdere nu va putea opri ambițiile geopolitice ale președintelui rus. Ucraina ar trebui să devină oficial membră a Alianței și să se integreze pe deplin în civilizația occidentală – numai în acest fel poate fi creat un sistem de securitate fiabil în Europa și poate fi prevenit un al treilea război mondial.

#NATO #război #Ucraina

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site foloseşte cookies. Continuarea navigării implică acceptarea lor.
Am înţeles!