Grupările internaționale de criminalitate informatică au lansat o campanie agresivă și extrem de tehnologizată pe platforma de mesagerie WhatsApp, vizând furtul în masă de fonduri de la cetățeni. Potențialele victime sunt momite cu promisiuni de câștiguri de la distanță ușoare, legale și de un succes formidabil, de până la 733 $ pe zi (sau echivalentul acestei sume în monedele naționale) pentru executarea unor acțiuni extrem de simple pe internet. Cu toate acestea, în spatele unei fațade atractive se ascunde o capcană psihologică în mai multe etape, în care oamenii își pierd toate economiile și acumulează datorii uriașe.
O analiză detaliată a modului în care funcționează această structură infracțională a fost realizată pe baza unei investigații complexe publicate de jurnaliștii ziarului Libertatea.
ETAPA 1: Contactul „la rece” și cârligul psihologic
Escrocheria începe cu un prim pas riguros calculat, în care se utilizează metode avansate de inginerie socială:
- Mesajul neașteptat: Pe contul personal de WhatsApp al utilizatorului sosește un mesaj de la un număr necunoscut, care are adesea un cod internațional de țară (de exemplu, din state din Asia, Africa sau America Latină).
- Legenda: Interlocutorul se prezintă ca fiind manager HR, recrutor sau specialist în selecția de personal pentru un brand global de renume — cel mai des fiind invocate nume precum Amazon, TikTok, YouTube, Netflix sau Booking.
- Esența ofertei: Victimei i se propune „locul de muncă ideal” de tip part-time, pentru care are nevoie doar de un smartphone și de 15–30 de minute de timp liber. Sarcinile sunt primitive: să dea like-uri la videoclipuri, să se aboneze la canalele unor vloggeri, să crească ratingul unor hoteluri sau să lase recenzii pozitive pentru produse. Pentru acest „ajutor în promovare”, escrocii promit să plătească de la câțiva dolari per click până la suma finală de 733 $ zilnic.
ETAPA 2: „Nădirea” și construirea încrederii
Principala diferență între această schemă și un atac de phishing primitiv este disponibilitatea infractorilor de a face mici cheltuieli financiare inițiale pentru a câștiga încrederea totală a victimei:
- Sarcina de test: Utilizatorului îi sunt trimise 2–3 linkuri reale către clipuri de pe YouTube sau pagini de produse.
- Plata reală: După trimiterea capturilor de ecran (screenshot-uri) care dovedesc executarea sarcinii, escrocii îi cer victimei numărul de card sau al portofelului electronic și transferă, într-adevăr, o sumă reală de bani (de obicei, o sumă mică, între 5 $ și 15 $).
- Rezultatul: Gândirea critică a persoanei este complet anihilată. Aceasta vede că schema funcționează, banii intră pe card și acceptă „avansarea” către sarcini mai mari.
ETAPA 3: Mutarea pe Telegram și iluzia succesului
Imediat ce victima a mușcat momeala, comunicarea este mutată brusc de pe WhatsApp:
- Chaturi de grup: Utilizatorul este transferat pe canale închise sau grupuri din aplicația de mesagerie Telegram, unde i se alocă un „curator financiar” personal sau un „instructor”.
- Psihoza colectivă: În aceste chat-uri se află sute de participanți. În realitate, 90% dintre aceștia sunt boți programați sau conturi false ale escrocilor. Aceștia publică non-stop dovezi falsificate ale unor chitanțe de retragere de sute și mii de dolari, generând în mintea victimei sindromul FOMO (Fear of Missing Out / frica de a pierde oportunitatea) și senzația că toți cei din jur se îmbogățesc rapid.
ETAPA 4: Capcana „misiunilor de investiții” și sarcinile VIP
În această fază începe jaful propriu-zis. Curatorul anunță că limitele pentru like-urile obișnuite au fost epuizate și că, pentru a continua activitatea și a obține râvniții 733 $, este necesară îndeplinirea unei „misiuni preplătite” sau a unei „cripto-misiuni”:
- Esența misiunii: Victima trebuie să transfere o anumită sumă de bani către conturile indicate (sub pretextul răscumpărării de mărfuri, alimentării balanței pe o platformă fictivă de tranzacționare sau achiziției de criptomonede). Se promite că în 10 minute acești bani se vor întoarce pe card cu un bonus de 30–50%.
- Creșterea mizelor: Primul transfer de test (de exemplu, 20 $) este returnat cu profit în contul victimei. Ulterior, însă, sumele solicitate cresc în avalanșă: următoarea misiune cere 100 $, apoi 500 $, 1000 $ și chiar mai mult.
- Eroarea artificială: Când sumele devin critice, „sistemul” generează subit o eroare. Curatorul dă vina pe victimă: „Ați apăsat butonul greșit”, „Ați depășit timpul limită”, „Contul dumneavoastră a fost blocat”.
ETAPA 5: Extorcarea finală și blocarea contului
Banii victimei se află deja în portofelele infractorilor, însă aceștia continuă să stoarcă ultimele resurse financiare:
Sub pretextul deblocării fondurilor blocate, persoana este forțată să efectueze noi și noi transferuri. Acestea sunt catalogate drept „plata impozitului pe profit”, „depozit de garanție”, „comision de verificare” sau „penalitate”.
Presiunea psihologică continuă până când victima rămâne complet fără bani (mulți, sub această presiune, contractează credite rapide online). În momentul în care escrocii realizează că nu mai au ce să obțină de la victimă, curatorul șterge întreaga conversație, iar utilizatorul este blocat pe toate grupurile și canalele.
Cum recunoaștem înșelăciunea: Recomandările experților în securitate cibernetică
Spesialiștii subliniază că protecția împotriva acestei scheme se bazează pe o igienă digitală strictă:
- Plata absurdă: Nicio companie legală din lume nu va plăti sute de dolari pentru acțiuni pe care le poate efectua un bot automatizat. Un venit ridicat pentru un simplu like este un indicator 100% sigur al unei escrocherii.
- Solicitarea de plăți în avans: Rețineți regula de bază a pieței muncii: nu trebuie să plătiți angajatorul pentru a vă face treaba. Orice solicitare de transfer personal reprezintă o infracțiune.
- Ignorarea străinilor: Configurați setările de confidențialitate pe WhatsApp astfel încât persoanele din afara listei de contacte să nu vă poată trimite mesaje și nu accesați niciodată linkurile trimise de numere internaționale necunoscute.




