România rămâne în urma Bulgariei și Serbiei la digitalizarea pentru cetățeni: în ciuda rețelelor performante de internet și a dotărilor din școli, țara ocupă ultimul loc din UE la interacțiunea online cu statul

Conform noului Indice al Digitalizării Orientate către Om (Human-Centered Digitisation Index — HCDI), elaborat de platforma de analiză SeeNext, România a obținut un punctaj de 53 de puncte dintr-un maxim posibile de 120, fiind devansată de Bulgaria (59 de puncte) și Serbia (64 de puncte). Deși 95,5% dintre gospodăriile din țară au acces la internet, iar numărul de calculatoare per elev din școli depășește media europeană, România înregistrează întârzieri majore la utilizarea efectivă a instrumentelor digitale, nivelul competențelor populației și interacțiunea cu autoritățile publice. În 2025, doar 24,1% dintre români au interacționat online cu administrația publică, comparativ cu media UE de 71,9%.

Sursa inițială a materialului: Publicația economică Economedia.

Studiul intitulat „Digitalisation in Southeast Europe: Beyond Code For More Humanity” scoate în evidență un paradox structural: deținând o infrastructură de bază foarte bună, România întâmpină dificultăți majore în a o transforma în servicii reale și utile pentru cetățeni și mediul de afaceri.

„România are cele mai bune fundamente din regiune, dar cea mai slabă rată de conversie a acestora în beneficii practice”, a explicat Liliya Goranova, coordonatoarea departamentului de analiză din cadrul SeeNext.

Cele patru domenii cheie și rezultatele slabe din sectorul sanitar

Indicele HCDI evaluează procesul de digitalizare pe patru direcții principale (sănătate, educație, servicii publice și locul de muncă), împărțite la rândul lor în trei componente de analiză: acces, utilizare și emancipare digitală (empowerment).

Rezultatele obținute pe fiecare pilon de analiză:

• Servicii și servicii publice: Această direcție a obținut cel mai bun punctaj pentru România (15 puncte din 25), însă țara continuă să se situeze pe ultima poziție în rândul statelor analizate din regiune.
• Piața muncii și locul de muncă: 14 puncte din 25. În același timp, se remarcă faptul că numai 5,2% dintre companiile din țară utilizează activ tehnologiile bazate pe inteligență artificială.
• Educație: 13 puncte din 25. Deși unitățile de învățământ sunt dotate cu tehnică de calcul, ponderea adulților care participă la cursuri de instruire online este de doar 11% (de trei ori mai mică decât media europeană).
• Sănătate: Cel mai scăzut indicator al țării — doar 11 puncte dintr-un maxim de 25.

Provocările digitalizării în sistemul de sănătate

În ciuda existenței sistemelor de dosar electronic și a dezvoltării infrastructurii specifice (unde maturitatea digitală este evaluată la 75,1 puncte față de media UE de 86,5), utilizarea efectivă a acestor servicii de către pacienți rămâne extrem de scăzută:

• Doar 9,1% dintre români au efectuat programări la medic prin intermediul paginilor web sau aplicațiilor dedicate (față de 39,8% în UE).
• Doar 9,9% dintre cetățeni și-au accesat datele medicale personale în format electronic (față de 27,7% în UE).

Autorii raportului concluzionează că următoarea etapă a digitalizării în regiune nu va depinde de extinderea rețelelor de cablu, ci de dezvoltarea orientată a competențelor digitale, creșterea încrederii populației în serviciile publice online și simplificarea procedurilor de identificare digitală.