România are 10 zile pentru a adopta noua lege a salarizării și a nu pierde 770 de milioane de euro din PNRR

România se apropie de un termen-limită critic în ceea ce privește Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Țara mai are doar zece zile pentru a adopta și publica noua Lege privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, de care depinde accesarea a aproximativ 770 de milioane de euro din fonduri europene.

Informația este relatată de TVR INFO.

O nouă rundă de negocieri a avut loc pe 20 august la Palatul Cotroceni, la care au participat președintele Nicușor Dan și liderii partidelor din fosta coaliție guvernamentală. După aproape două ore de discuții, însă, părțile nu au reușit să ajungă la un compromis politic.

Participanții au primit o versiune actualizată a proiectului de lege, pe care urmează să o analizeze în detaliu. Noi negocieri tehnice sunt așteptate în weekend, iar la începutul săptămânii viitoare liderii partidelor se vor întâlni din nou cu președintele.

De ce trebuie adoptată legea până la 31 august

Reforma sistemului de salarizare reprezintă una dintre condițiile prevăzute în cadrul PNRR. Pentru ca jalonul aferent programului să fie considerat îndeplinit, legea trebuie adoptată și promulgată cel târziu până la 31 august.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene și ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat că, în procesul de elaborare a noii versiuni a documentului, autoritățile au analizat mai multe scenarii, inclusiv posibilitatea majorării salariilor pentru anumite categorii profesionale și amânarea intrării în vigoare a legii.

Potrivit acestuia, Guvernul nu poate depăși însă limitele fiscale stabilite.

„Trebuie să înțelegem foarte clar că trebuie să avem un anumit spațiu de manevră și că nu există posibilitatea să depășim plafonul nostru”, a explicat Pîslaru.

El a subliniat că reforma trebuie să asigure nu doar o revizuire a salariilor, ci și mai multă echitate și predictibilitate în sistemul de salarizare.

Costul reformei a crescut de la 8 la peste 12 miliarde de lei

Una dintre principalele probleme ale negocierilor rămâne impactul financiar al proiectului de lege.

Potrivit premierului interimar Ilie Bolojan, varianta inițială a reformei presupunea cheltuieli suplimentare de aproximativ 8 miliarde de lei, însă, în urma negocierilor cu sindicatele, costul potențial a crescut la peste 12 miliarde de lei.

Șeful Guvernului a avertizat că posibilitățile bugetare ale României sunt limitate, iar viitorului Executiv îi va fi din ce în ce mai dificil să mențină nivelul actual al salariilor din sectorul public fără modificări.

În același timp, Bolojan a subliniat că adoptarea legii ar permite nu doar îndeplinirea cerinței PNRR, ci și accesarea a aproximativ 800 de milioane de euro din fonduri europene, precum și crearea unui cadru mai predictibil pentru finanțele publice.

Ministrul Finanțelor: nu există spațiu suplimentar pentru cheltuieli salariale

Pe fondul negocierilor, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a avertizat asupra constrângerilor bugetare serioase.

Potrivit acestuia, datoria publică a României a depășit deja 60% din PIB, iar regulile privind responsabilitatea fiscal-bugetară nu permit Guvernului să majoreze pur și simplu cheltuielile totale de personal.

Prin urmare, eventualele creșteri salariale pentru anumite categorii de angajați din sectorul public ar trebui compensate prin reducerea altor cheltuieli în limita bugetului deja disponibil.

Această chestiune a devenit una dintre principalele teme în elaborarea noii versiuni a proiectului de lege.

Sindicatele cer revizuirea coeficienților de salarizare

Negocierile sunt complicate și de poziția sindicatelor. Reprezentanții angajaților insistă asupra menținerii anumitor acorduri privind grilele salariale stabilite anterior.

Liderul sindical Dumitru Costin a declarat că documentul a fost modificat în repetate rânduri, iar impactul financiar real al propunerilor sindicatelor ar putea ajunge la 18–20 de miliarde de lei.

Obiecții au fost formulate și de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Reprezentanții sistemului judiciar consideră că sistemul de coeficienți propus ar putea crea dezechilibre între diferitele ramuri ale puterii de stat și ar putea afecta statutul constituțional al autorității judecătorești.

Nu s-a ajuns la un acord la Cotroceni

La întâlnirea cu președintele au participat liderul PSD, Sorin Grindeanu, premierul interimar și liderul PNL, Ilie Bolojan, liderul UDMR, Kelemen Hunor, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, și Dragoș Pîslaru. Liderul USR, Dominic Fritz, a participat la negocieri online.

Consilierul prezidențial Radu Burnete a declarat după întâlnire că noua versiune a proiectului de lege ține deja cont de angajamentele asumate de România în fața Comisiei Europene.

Potrivit acestuia, în următoarele zile partidele vor analiza documentul, după care vor avea loc mai multe runde de negocieri tehnice.

„La începutul săptămânii viitoare, liderii se vor întâlni din nou cu președintele României la masa negocierilor și vor avea o concluzie finală, dacă va exista consens politic”, a declarat Burnete.

Timpul pentru un compromis este tot mai scurt

Noua lege a salarizării a devenit una dintre cele mai urgente probleme pentru autoritățile române. Pe de o parte, Guvernul urmărește să obțină 770 de milioane de euro prin PNRR, iar pe de altă parte trebuie să mențină cheltuielile salariale în limitele unor constrângeri bugetare stricte.

Dacă se va ajunge la un acord politic, proiectul de lege ar urma să fie supus votului în Parlament în perioada 25–26 august. Ulterior, documentul trebuie adoptat definitiv și promulgat până la 31 august.

Astfel, autoritățile române au la dispoziție practic zece zile pentru finalizarea negocierilor, votarea și promulgarea legii, în caz contrar țara riscând să piardă o finanțare semnificativă prin PNRR.