„Aceasta va fi noua normalitate”. Expert european în domeniul mediului explică paradoxul climatic din bazinul Dunării: cantitatea anuală de precipitații se schimbă foarte puțin, dar nivelul fluviului scade
20 septembrie 2026
⏱ Timp de citire: 3 minute
Criza de pe Dunăre, cu care România s-a confruntat în acest an, s-ar putea repeta tot mai frecvent. Declarația a fost făcută pentru HotNews de Arthur Guischet, secretarul general al Asociației Europene a Apei. El a descris cele mai nefavorabile scenarii posibile și măsurile pe care România le-ar putea lua.
Potrivit datelor Copernicus, citate de InfoClima.ro, Europa de Vest a traversat cea mai călduroasă vară de la începutul înregistrărilor meteorologice. Cea mai mare parte a vestului Europei, precum și zone extinse din centrul și estul continentului, s-au confruntat în august cu secetă generalizată. Condiții de secetă severă au fost înregistrate în Franța, Marea Britanie, Ungaria, România și Serbia.
În regiunile afectate, debitele principalelor râuri europene au scăzut la valori extrem de reduse. Printre cele mai cunoscute exemple se numără Dunărea, Rinul, Niprul și Bugul.
Paradoxul: există precipitații, dar nu există apă în râu
„Nu mai putem porni de la premisa că vom deschide întotdeauna robinetul și apa va fi acolo, ieftină și disponibilă în permanență”, spune Guischet. Potrivit acestuia, România se confruntă cu o criză a apei din cauza situației de pe Dunăre.
„Cantitatea totală de precipitații din bazinul Dunării va rămâne relativ constantă de la un an la altul, însă vor exista mai multe fenomene extreme, atât secete, cât și episoade de precipitații abundente.”
Potrivit expertului, tocmai aici se află paradoxul: cantitatea anuală de precipitații scade foarte puțin, însă regimul precipitațiilor se schimbă. Perioadele de secetă mai lungi și mai severe alternează cu ploi torențiale de scurtă durată, care alimentează mai puțin râurile și apele subterane, în timp ce evaporarea se intensifică din cauza temperaturilor mai ridicate.
„Aceasta va fi noua normalitate”
Întrebat dacă vara anului 2026 a fost o excepție sau dacă astfel de condiții vor continua, Guischet a răspuns:
„Din păcate, aceasta va fi noua normalitate. Cred că peste 10 ani ne-am putea uita în urmă la vara anului 2026 și să spunem: «Aceasta a fost prima vară cu adevărat dificilă».”
Cine este Arthur Guischet
S-a născut la Toulouse și locuiește în Germania. A cercetat problemele legate de schimbările climatice la Universitatea din Bonn. Din iunie 2024, este secretarul general al Asociației Europene a Apei (European Water Association). Interviul a fost realizat în cadrul evenimentului ExpoApa.
Asociația Europeană a Apei reunește asociații naționale, inclusiv Asociația Română a Apei (ARA), organizații comerciale din sectorul apei și instituții de cercetare.
Ce înseamnă acest lucru pentru România
Debitul scăzut al Dunării a afectat deja sectorul energetic, inclusiv răcirea centralelor nucleare și producția hidroenergetică, precum și irigațiile, navigația și alimentarea cu apă. Expertul subliniază că nu ne mai putem baza pe ideea unei „ape ieftine de la robinet pentru totdeauna”. Sunt necesare investiții în reziliență, capacități de stocare, gestionarea cererii și adaptarea la fenomenele extreme tot mai frecvente.
