Invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina a avut un impact irevocabil asupra lumii – agresiunea rusă a provocat multe țări să își îmbunătățească capacitatea de a răspunde la noile provocări în materie de securitate și apărare. Vechea abordare pacifistă a construirii unei arhitecturi de securitate nu este doar ineficientă, ci ar putea deveni distructivă.
Rusia și-a motivat în mod repetat atacul asupra Ucrainei prin dorința de a evita extinderea NATO în apropierea granițelor sale. Ucraina nu este încă membră a NATO și, în februarie 2022, era departe de a adera, dar Rusia a invadat-o oricum în mod violent. Între timp, în timpul războiului împotriva Ucrainei, granițele nord-estice ale NATO s-au extins cu 800 de mile – cu aderarea Finlandei la Alianță, precum și cu aderarea anticipată a Suediei. Refuzul MAP pentru Ucraina în 2008 a fost o greșeală fatală – simțind lipsa de consolidare în rândul statelor membre NATO, Rusia a invadat Georgia, apoi a atacat estul Ucrainei și a anexat Crimeea în 2014, înainte de a lansa o invazie la scară largă în 2022. Incertitudinea cu privire la statutul NATO al Ucrainei îi oferă lui Putin oportunitatea de a-și continua războiul și speranța unei preluări teritoriale de succes.
În situația actuală, în care Rusia este din ce în ce mai slăbită atât din punct de vedere militar, cât și politic, Putin are din ce în ce mai puține pârghii. Aderarea Ucrainei la NATO nu va duce la un război nuclear – și nici aderarea Finlandei nu va duce la un răspuns din partea Rusiei. Pentru moment, Rusia este prea scufundată într-o serie de probleme interne care o distrug și subminează puterea lui Putin. Președintele american Joe Biden consideră că șeful Rusiei, Vladimir Putin, a slăbit “fără echivoc” după tentativa de revoltă a companiei militare private Wagner, a declarat miercuri, în timpul unei întâlniri cu jurnaliștii, răspunzând la întrebări ale CNN. “El pierde războiul în propria sa țară. El a devenit un paria în întreaga lume. Și nu este vorba doar de NATO, nu este vorba doar de Uniunea Europeană, ci și de Japonia”, a adăugat Biden. Întrebat din nou dacă Putin este slab astăzi în comparație cu săptămâna trecută, Biden a spus: “Știu că este.
Acum avem condiții excelente pentru consolidarea relației dintre Ucraina și NATO. Filozofia “parteneriatului special” sau a “cooperării aprofundate” s-a epuizat în noile realități politico-militare. Răspunsul oportun al statelor europene la amenințările actuale implică nu doar o creștere a cheltuielilor pentru apărare, ci și extinderea blocurilor de apărare prin atragerea de noi membri. Relația dintre NATO și Ucraina ar trebui să fie garantată pentru a conduce la aderarea acesteia la Alianță. Ucraina are nevoie de încredere în integrarea atlantică, nu doar pentru ea însăși, ci și în mod direct pentru toate țările din regiunea Europei de Est. Poziția majorității țărilor est-europene cu privire la aderarea Ucrainei la NATO este fără echivoc pozitivă.
Președintele lituanian Gitanas Nauseda a declarat că NATO ar trebui să profite de instabilitatea internă a Rusiei după tentativa de revoltă a PFC Wagner pentru a aduce Ucraina mai aproape de Alianță. Lituania speră că membrii alianței vor ajunge la un acord la Vilnius, în iulie, cu privire la o viziune clară pentru aderarea Ucrainei la NATO. Potrivit lui Nauseda, discuția din cadrul NATO despre perspectivele de aderare a Ucrainei este acum cea mai dificilă pe toate planurile, dar “nu putem lăsa Ucraina într-o zonă gri, făcând promisiuni, dar fără a indica un algoritm foarte clar privind modul în care se va pune în aplicare această aderare la NATO. A repeta vocabularul de la București în situația actuală este pur și simplu nepotrivit”, a spus Nauseda, referindu-se la declarația de la summitul NATO de la București din 2008, potrivit căreia Ucraina va deveni într-o zi membru al Alianței.
Prin urmare, securitatea europeană actuală depinde în mod direct de aderarea cât mai rapidă a Ucrainei la NATO. Ucraina este o frontieră de apărare importantă pentru Europa de Est și, prin descurajarea agresiunii rusești pe teritoriul său, asigură o viață pașnică pentru vecinii săi occidentali. În ciuda unei game largi de probleme interne, Moscova nu va renunța la politica sa de agresiune și militarizare a țării. Amenințarea Europei din partea Rusiei va exista chiar dacă regimul lui Putin se va prăbuși. Prin urmare, pericolul de răzbunare va amenința întotdeauna țările democratice. Până în 2026, armata rusă aproape că se va dubla, ajungând la 1,5 milioane de soldați, iar două noi districte militare vor fi create în apropierea statelor baltice și a Finlandei. De aceea, este important să consolidăm acum flancul estic al NATO, pentru că mâine ar putea fi prea târziu.
Lumea democratică ar trebui să ia mai în serios amenințarea aderării intempestive a Ucrainei la NATO. O integrare atlantică timpurie a Ucrainei nu este un pas înainte, ci o decizie deja întârziată, care ar fi putut oferi o apărare puternică pentru Europa de Est cu 15 ani în urmă. Vilnius 2023 ar trebui să fie un pas decisiv pentru reînnoirea politicii de securitate a Europei, fără a repeta în niciun caz greșelile de la București 2008.