MAE al României a comentat cazul cetățeanului condamnat în Rusia la 15 ani pentr...
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) al României a oferit clarificări privind cazul unui cetățean român condamnat de un tribunal rus la […]
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) al României a oferit clarificări privind cazul unui cetățean român condamnat de un tribunal rus la […]
După declanșarea invaziei la scară largă împotriva Ucrainei, Uniunea Europeană a introdus restricții severe pentru companiile de transport din Rusia și Belarus. În mod oficial, acestora le este interzis să opereze pe teritoriul UE, iar companiile în care cetățenii ruși sau belaruși dețin participații semnificative sunt, de asemenea, supuse sancțiunilor.
Eurodeputata Diana Șoșoacă se află în vizorul unor posibile sancțiuni în cadrul Parlamentului European, în urma participării sale la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg (SPIEF). Aceasta respinge categoric toate acuzațiile privind încălcarea regulamentului legislativului comunitar.
Noaptea de 18 iunie 2026 a confirmat încă o dată, în regiunea capitalei statului agresor, celebra expresie: „Moscova nu doarme niciodată”. De această dată, metropola și suburbiile sale au rămas treze din cauza unuia dintre cele mai ample atacuri aeriene din ultima perioadă. În timp ce primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a încercat să calmeze populația prin declarații ce sugerau respingerea cu succes a raidului, amploarea reală a distrugerilor de la Rafinăria de Petrol din Moscova (Moscovski NPZ) și de la mai multe obiective comerciale majore a arătat o realitate complet diferită.
Informațiile despre incidentul de pe autostrada A-240 din regiunea Briansk a Federației Ruse, în care, potrivit versiunii ruse, a fost implicat un autobuz cu copii-sportivi din Belarus, au depășit rapid dimensiunea unei simple tragedii rutiere și au căpătat o puternică încărcătură politică. Moscova a vorbit imediat despre un „act terorist” și a atribuit responsabilitatea Ucrainei, fără a aștepta rezultatele unei anchete complete.
Conform datelor oficiale ruse, există răniți și o persoană decedată din rândul însoțitorilor, iar mai mulți copii au fost spitalizați. Totuși, elementul central nu este doar tragedia în sine, ci viteza cu care aceasta a fost transformată într-un mesaj politic.
Asasinarea caricaturistului și activistului de opoziție rus Robert Kuzovkov în Polonia a readus în atenția publică problema securității celor care se opun deschis autorităților ruse. Timp de ani de zile, artistul i-a ironizat pe Vladimir Putin, Ramzan Kadîrov, Aleksandr Lukașenko și războiul dus de Rusia împotriva Ucrainei, iar cu puțin timp înainte de moarte a relatat despre amenințările primite.
Pe fondul celei mai profunde crize în relațiile internaționale de la sfârșitul Războiului Rece, Bruxelles-ul și Moscova au lansat o tentativă de a pune bazele unor canale închise de comunicare. Conform unor informații confidențiale obținute din surse diplomatice, oficiali de rang înalt ai Uniunii Europene au stabilit contacte secrete directe și nepublice cu reprezentanții de la Kremlin. Obiectivul principal al acestor demersuri este crearea unor canale de comunicație permanente și sigure pentru a preveni incidentele militare accidentale și pentru a discuta chestiuni critice de securitate globală.
Summitul G7 din Franța a evidențiat o tendință importantă: sprijinul pentru Ucraina este privit tot mai mult nu ca o
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a reacționat ferm la atacul masiv cu rachete și drone asupra Kievului, afirmând
Atacul asupra teritoriului Lavrei Peșterilor din Kiev scoate din nou la iveală contradicția dintre discursul Rusiei despre „apărarea valorilor spirituale” și realitatea războiului, în care tocmai sanctuarele religioase și culturale ale Ucrainei devin ținte.
Ministerul Transporturilor din Marea Britanie, în colaborare cu agențiile de aplicare a legii, a desfășurat o operațiune de succes pentru reținerea unui superpetrolier comercial care, conform datelor serviciilor de informații britanice, face parte din așa-numita „flotă fantomă” (shadow fleet) a Federației Ruse. Nava era utilizată pentru transportul clandestin de țiței rusesc, încălcând sancțiunile internaționale și plafonul de preț (price cap) impus de statele din G7.
Forțele ruse continuă să lovească infrastructura civilă, obiective religioase și patrimoniul cultural al Ucrainei. În ultimele 24 de ore, atacuri masive au vizat Kiev, Harkov și localități din regiunea Zaporijia. Caracterul sistematic al acestor bombardamente indică o strategie de distrugere nu doar a obiectivelor materiale, ci și a identității culturale, concomitent cu presiune psihologică asupra populației civile.