Toate partidele parlamentare din Duma de Stat au primit donații din străinătate, inclusiv din state clasificate oficial de Moscova drept „țări neprietenoase”, arată un raport analizat de Centrul anticorupție al partidului Iabloko
Pe fundalul agravării situației politico-militare și al creșterii dificultăților economice interne, cercurile de la Kremlin elaborează scenarii de consolidare substanțială
Mașina represivă rusă continuă să curețe dur spațiul informațional al țării, demonstrând că fostele merite în fața propagandei nu garantează siguranța. În Sankt Petersburg, forțele de ordine l-au reținut pe cunoscutul blogger în vârstă de 42 de ani, Ilia Remeslo, care timp de mulți ani s-a specializat în propagarea mesajelor de la Kremlin.
Elita de afaceri rusă, inclusiv persoane din cercul apropiat al lui Vladimir Putin, a început o nouă etapă masivă de retragere a capitalurilor sale din țară. Dacă după invazia pe scară largă din 2022, aceste sancțiuni occidentale au obligat pe mulți oligarhii din RF să își returneze activele în Rusia, acum amenințările din interiorul Federației Ruse au devenit mult mai periculoase.
Agenția Internațională pentru Energie (AIE) estimează că, în 2026, producția de petrol a Rusiei va scădea cu aproximativ 3%, ajungând
Tensiunile geopolitice în jurul regiunii Marii Negre au atins un punct critic. Pe fondul eșecului încercărilor lui Donald Trump de a așeza părțile la masa negocierilor, dinspre Moscova vin semnale extrem de alarmante. Șeful Kremlinului, Vladimir Putin, în cadrul unei escaladări planificate, ia în considerare în mod serios posibilitatea lansării unor lovituri militare asupra unor baze NATO de pe teritoriul României. Despre acest lucru, sub protecția anonimatului, a comunicat un oficial rus de rang înalt, familiarizat cu desfășurarea ședințelor cu ușile închise din cadrul Consiliului de Securitate al Federației Ruse.
În noaptea de 6 iulie, trupele ruse au lansat un atac combinat asupra Kievului, folosind rachete și drone de atac.
Ultranaționaliștii ruși și adepții liniei dure intensifică presiunea asupra președintelui Vladimir Putin. Revoltați de loviturile de adâncime efectuate de dronele ucrainene pe teritoriul Rusiei, aceștia cer Kremlinului să renunțe la diplomația cu SUA și să treacă la o escaladare totală a conflictului.
Președintele Belarusului, Aleksandr Lukașenko, continuă să joace un joc diplomatic și strategic complex, urmărind să evite implicarea deplină și directă a forțelor armate belaruse în războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Conform analiștilor de la Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) și publicațiilor din presa occidentală, Kremlinul a intensificat o presiune fără precedent asupra Minskului. Moscova cere extinderea utilizării teritoriului belarus pentru acțiuni militare, inclusiv deschiderea unui nou front nordic, însă liderul de la Minsk reușește deocamdată să saboteze aceste solicitări.
Noaptea de 18 iunie 2026 a confirmat încă o dată, în regiunea capitalei statului agresor, celebra expresie: „Moscova nu doarme niciodată”. De această dată, metropola și suburbiile sale au rămas treze din cauza unuia dintre cele mai ample atacuri aeriene din ultima perioadă. În timp ce primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a încercat să calmeze populația prin declarații ce sugerau respingerea cu succes a raidului, amploarea reală a distrugerilor de la Rafinăria de Petrol din Moscova (Moscovski NPZ) și de la mai multe obiective comerciale majore a arătat o realitate complet diferită.
Pe fondul celei mai profunde crize în relațiile internaționale de la sfârșitul Războiului Rece, Bruxelles-ul și Moscova au lansat o tentativă de a pune bazele unor canale închise de comunicare. Conform unor informații confidențiale obținute din surse diplomatice, oficiali de rang înalt ai Uniunii Europene au stabilit contacte secrete directe și nepublice cu reprezentanții de la Kremlin. Obiectivul principal al acestor demersuri este crearea unor canale de comunicație permanente și sigure pentru a preveni incidentele militare accidentale și pentru a discuta chestiuni critice de securitate globală.
Forțele ruse continuă să lovească infrastructura civilă, obiective religioase și patrimoniul cultural al Ucrainei. În ultimele 24 de ore, atacuri masive au vizat Kiev, Harkov și localități din regiunea Zaporijia. Caracterul sistematic al acestor bombardamente indică o strategie de distrugere nu doar a obiectivelor materiale, ci și a identității culturale, concomitent cu presiune psihologică asupra populației civile.
